Nu tresări la cicatricile mele, în schimb folosește-le pentru a afla unde sunt rănită și așează-ți palmele peste crăpături.
Nu
mă lăsa să cad în adâncurile ființei mele din nou, piesele s-ar putea
potrivi la loc, dar forma nu va mai fi niciodată aceeași.
Uneori mă simt ca porțelanul în mijlocul unui război, doar sunetul unui adio m-ar putea sparge.
Mi-am
adunat piesele și înainte, m-am tăiat în cioburile a ceea ce am fost,
le-am lipit cu grijă în ceea ce sunt acum sperând că nimeni nu va
observa.
Problema e că banda adezivă nu mai maschează rupturile.
Problema e că am lăsat în urmă mici bucăți din mine doar pentru a fi găsită.
Problema e că inima mea e făcută din lut și s-ar putea sperge la următoarea căzătură.
Poate chiar asta-i minunea din mine, chiar și când ma sparg, mă mai pot sparge o dată.
Human – Christina Perri
