Mă rugase cineva acum ceva timp să povestesc cele mai amuzante faze din facultate. Am vrut să accept provocarea dar după ce mi-am implorat toți creierii să-și amintească dacă în doi ani de zile am trecut prin ceva ce merită povestit, rezultatul a fost nul.
E viață grea la Politehnică, aviz amatorilor. Toți profesorii au impresia că materia lor e buricul pământului și obișnuiesc să facă prezența la cursuri fix în ziua în care tu ai decis că ți-e mai bine acasă la somn. Unii consideră chiar că ei înșiși sunt buricul pământului și te terfelesc prin noroi după ce-ți aruncă un 5 în față la un examen pentru care ai învățat dublu cât toate celelalte materii adunate și colac peste pupăză, materie care nici nu are legătură cu profilul tău.

Cum să-ți taie o cucoană semnătura de pe o lucrare, spunându-ți: Tu nu ești Bianca Badea, dragă. Te crezi așa importantă? Eu sunt Ariana Xuleasca, tu ești Badea Bianca. 
M-au luat toate transpirațiile când am auzit fraza asta, noroc cu deodorantul antiperspirant Gerovital H3 Splendide pe care îl începusem dimineața, deși probabil aș fi avut mai mare noroc dacă nu m-aș fi dat cu el. Poate s-ar fi speriat de miros și m-aș fi scăpat de remarca ei de divă inteligentă (dacă există așa ceva).

De la nemernica profă care mi-a zis treaba asta (pentru că nu pot s-o numesc altfel), ajungem la proful de fizică cuantică (scuzați cacofonia, habar nu am dacă e permisă, oricum nu știu cum s-o evit). Să-l numim Nedelcuță, care chiar e un pseudonim prin apropierea numelui real. La curs patru-cinci oameni în tot amfiteatrul. La examen nu erau locuri de-ajuns pentru toți iubitorii de fizică cuantică ce-și doreau cu ardoare să dea examenul în fiecare an, ăștia toți pe lângă noi cei din anul doi ce experimentam plăcerea unui examen în limba chineză mai degrabă decât engleză (nu știu dacă am specificat că sunt la secția de Calculatoare pe ramura engleză). Toată lumea blindată cu fițuici, mă găsesc eu mai deșteaptă să scot telefonul. Încercam cu disperare să caut butonul ăla nenorocit de search în pdf-ul cu manualul ilustrului profesor. Când ridic privirea toată un rânjet că mi-am găsit exercițiul rezolvat… hop și Nedelcuță în fața mea!

Tăcere. Moment de suspans. Simțeam cum mă înnăbuș de sudoare din cauza emoțiilor. Dar ghiciți ce? Iar foloseam un produs Farmec, deodorantul antiperspirant Gerovital H3 Natural. Buuuun, mi-am adus aminte de asta și deja simțeam că am situația sub control. Îi zâmbesc, îi întind telefonul și îi spun drăguț că poate să mi-l ia, oricum nu am nevoie de el. Proful nu pare deloc surprins de reacția mea, îmi ia telefonul, îl așează din nou pe masă și spune către toată clasa că nu-l interesează unde le băgăm, doar că nu vrea să le vadă. Serios?! Îmi venea să-l pup, nu alta! Ce bine că scăpasem și de el.

Și uite că așa mi-au trecut toate examenele, odată cu ele și sesiunea și am făcut față doar datorită produselor antiperspirante Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan. Acum trebuie să îmi iau altul și sunt nehotărâtă între Gerovital H3 Sensitive sau Gerovital H3 Fresh. Chiar dacă tot stresul a trecut, datorită lor voi fi mereu proaspătă și voi trece cu bine peste orice situație.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2014
Shares:
Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *